Menu

San Mateo 2

SOU

1 Alaxnak chic chiri’ ri Jesús pa Belén pa departamento Judea pa ru-tiempo ri rey Herodes, tok xepe aj-nic’oy quij ch’umila’ quire’ achique lugar ntel-vi-pe ri k’ij, xe’eka ri pa tinamit Jerusalem, 2 y quire’ niquic’utula’ chique ri aj chiri’: ¿Achique c’a lugar c’o-vi ri qui-Rey ri israelitas ri c’a ja oc xalex? Roma roj c’a ja achique lugar ntel-vi-pe ri k’ij, chiri’ katz’eton-vi-pe ri ruch’umil, y roj petenak richin nukaya’ ruk’ij. 3 Tok ri rey Herodes xrac’axaj re’, can man nril ta achique nunojij, y quiri’ mismo conojel ri vinak pa tinamit Jerusalem. 4 Rija’ tok erumolon conojel ri nima’k tak quik’ij sacerdotes israelitas y ri q’uiy queteman chirij ri ley ri xyo’ox che ri Moisés, nuc’utula’ chique ri achique chi lugar nalex-vi ri Jun ri nitak-pe chucolic ri rutinamit ri Dios. 5 Ri achi’a’ ri xerumol quire’ xqui’ij che ri rey Herodes: Vave’ pa departamento Judea nalex-vi, y ja ri pa Belén. Roma ri rutz’iban can ri jun profeta ojer, quire’ nu’ij: 6 Rat Belén, ri ratc’o pa roch’ulef Judá, Mana-ta rat ri más co’ol ak’ij chiquicojol ri lugares c’o quik’ij chiri’ pa Judá, Roma ja aviq’uin rat xtipe-vi ri Jun ri xtuc’uan bey, Y xqueruyuk’uj ri nutinamit Israel, nicha’ ri Dios. Quiri’ xqui’ij-apu che ri rey Herodes. 7 Jari’ tok ri rey Herodes ruyon xeroyoj ri aj-nic’oy quij ch’umila’, y xuc’utuj utz-utz ruchojmil chique ri ajani tiempo quitz’eton-pe ri ch’umil. 8 Rija’ xerutak c’a e pa Belén y xu’ij-e chique: Quixbin y tic’utuj utz-utz rutzijol ri ac’ual, y tok ivilon chic, tu’iya’ can rutzijol chuve, richin quiri’ ja jun yin nenya’ ruk’ij, xcha’. 9 Tok quic’axan chic ri xu’ij-e ri Herodes chique, rije’ xebe. Jac’a ri ch’umil ri quitz’eton-pe, ruc’uan-e quibey, y c’a ja xpa’e’ pa ruvi’ ri lugar ri c’o-vi ri ac’ual. 10 Tok xquitz’et chi xpa’e’ ri ch’umil, ri cánima can jani na xquicot. 11 Tok xe’oc-apu ri pa jay, xquitz’et ri ac’ual y ri María ri rute’, jac’ari’ xexuque-ka richin xquiya’ ruk’ij ri ac’ual. Xequijakala’ c’a ri quiyacabal y xquisipala’ can oro, pon y mirra che. 12 Pero pa cachic’ xk’alajrises chiquivech chi can man chic quek’ax riq’uin ri rey Herodes richin nequiya’ can rutzijol che. Romari’, tok xetzolij-e pa quiroch’ulef, xa jun vi chic bey xebe-vi. 13 Tok ri aj-nic’oy quij ch’umila’ xe’el yan e chiri’, jari’ tok jun ángel richin ri Ajaf xuc’ut-ri’ chuvech ri José pa rachic’, y quire’ xu’ij che: Cacataj, tac’uaj-e ri ac’ual y ri rute’ y quixenimaj c’a pa roch’ulef Egipto. Chiri’ quixc’uje-vi, c’a ja tok xtinya’ rutzijol chave, roma ri rey Herodes xturucanoj ri ac’ual vave’ richin nrojo’ nucamisaj, xcha’ ri ángel. 14 Jac’ari’ xcataj ri José, y quiri’ chak’a’ xuc’uaj-e ri ac’ual y ri te’ej c’a pan Egipto. 15 Chiri’ xec’uje-vi c’a (xcom, xquen) na ri rey Herodes, richin nibanataj ri ruch’abel ri Ajaf ri xel pa ruchi’ ri profeta ojer can, tok xu’ij: Pan Egipto c’o-vi ri Nuc’ajol tok xinvoyoj. Quiri’ ru’in can ri profeta ojer. 16 Jac’a tok ri rey Herodes xuna’ej chi ri aj-nic’oy quij ch’umila’ xa man xuquiya’ ta chic rutzijol che, jani na xcataj royoval. Romari’ ri ajani tiempo rac’axan can quiq’uin chi quitz’eton-pe ri ch’umil, ja riq’uin ri’ xu’ij chi quecamises ri ch’utik alabo ri ec’o pa Belén y ri ec’o pa tak lugares ri ec’o-pe chunakaj ri Belén, conojel ri caca’ quijuna’ pa xulan. 17 Riq’uin ri’, xbanataj ri ru’in can ri profeta Jeremías, tok quire’ xu’ij: 18 Pa tinamit Ramá xc’axataj nimalaj bis. Najin ok’ej. Y nic’axataj chi nijik’ik’ ok’ej. Ri’ ja ri Raquel yerok’ej ri ral. Rija’ nis-ta man xrojo’ ta xbochi’ix ri ránima, roma ri ral ri xecamises. Quiri’ ri tz’iban can roma ri Jeremías. 19 Tok caminak chic ri rey Herodes, xuc’ut-ri’ jun ángel richin ri Ajaf Dios chuvech ri José pa rachic’ chiri’ pan Egipto, 20 y xu’ij che: Cacataj, tac’uaj-e ri ac’ual y ri rute’ y quixtzolij pan Israel. Roma vacami ecaminak chic ri xecanon rucamic ri ch’uti ac’ual, xcha’ ri ángel. 21 Xcataj c’a ri José, xuc’uaj-e ri ac’ual y ri te’ej, y xetzolij pan Israel. 22 Pero roma xrac’axaj chi ja ri Arquelao ri ruc’ajol ri rey Herodes nibano gobernar pa departamento Judea, romari’ ri José nuxi’ij-ri’ chi ni’e chiri’. Pero pa jun rachic’ xk’alajrises chuvech ri achique utz chi nu’on, y romari’ xuc’uaj ri ac’ual y ri te’ej pa departamento Galilea. 23 Tok (xe’apon, xe’ebos) chiri’, xec’uje’ pa tinamit Nazaret, richin nibanataj ri tz’iban can coma ri profetas ojer, chi ri ac’ual can xti’ix na vi nazareno che.

Everything we make is available for free because of a generous community of supporters.

Donate